Membrii Dinastiei Lightshield, la fel cum a făcut-o timp de secole şi familia regală a Demaciei, şi-au petrecut vieţile purtând războaie împotriva tuturor celor care se opuneau eticii demaciene. Se spune că fiecare Lightshield se naşte cu un sentiment anti-noxian în sânge. Jarvan IV nu face nici el excepţie, chiar dacă este primul Lightshield născut în epoca Ligii Legendelor. Precum strămoşii săi, şi el a condus trupele demaciene în lupte sângeroase împotriva forţelor noxiene, sângerând nu de puţine ori alături de aliaţii săi răniţi sau camarazii săi căzuţi pe câmpul de luptă. În cea mai copleşitoare înfrângere a sa, planurile i-au fost dejucate, fiind capturat de un batalion noxian sub comanda lui Jericho Swain. Această greşeală aproape l-a costat viaţa, fiind cât pe ce să piară de mâna lui Urgot, însă a fost salvat de Dauntless Vanguard, o forţă de elită demaciană condusă de Garen, tovarăşul din copilărie al lui Jarvan.

Apropiaţii săi cred că această experienţă l-a schimbat. Se zice că Xin Zhao a spus: ''Părea că se uită nu la tine, ci prin tine, înspre ceva de la care nu-şi putea lua ochii.'' Într-o zi, fără niciun avertisment, Jarvan IV a ales un detaşament de soldaţi demacieni şi a părăsit Demacia, jurând să găsească ''ispăşire''. A început prin a vâna cele mai periculoase fiare şi cei mai fioroşi bandiţi pe care i-a găsit în nordul Valoranului, dar în curând s-a plictisit de astfel de prăzi. Căutând ceva ce doar el ştia, s-a aventurat în sudul la Great Barrier. Nu s-a mai auzit nimic de el timp de aproape doi ani. După ce mulţi au presupus cele mai rele lucruri, s-a întors cu surle şi trâmbiţe pe străzile Demaciei. Armura sa demaciană era împodobită cu oasele şi solzii unor creaturi necunoscute. Ochii săi purtau înţelepciunea cuiva care avea dublul vârstei lui. Dintre cei doisprezece soldaţi care au plecat cu el, doar doi s-au întors. Cu un ton rece şi dur ca oţelul, a jurat să îi îngenuncheze pe inamicii Demaciei.

''Există doar un adevăr, şi îl veţi afla în vârful lăncii mele.''
-- ''ultimele cuvinte'' ale lui Jarvan IV la execuţia sa eşuată