RUSALIILE

Este denumirea populara a sarbatorii bisericesti ce se tine la cincizeci de zile de la Pasti, fiind inchinata Sfintei Treimi.
In acelasi timp, Rusaliile desemneaza fiintele mitologice, spiritele feminine capricioase si rele, asemanatoare sau identice cu ielele, care sunt deosebit de active in timpul sarbatorii.
Se considera ca, incepand din ziua de Joi-Mari sau din ziua de Pasti si pana la Rusalii, “cerul se deschide”, adica granitele dintre lumi dispar si sufletele mortilor vin pe la casele lor. Duminica Rusaliilor este ultima zi in care sufletele celor morti mai sunt tolerate printre cei vii.
De aceea, majoritatea obiceiurilor si ritualurilor din saptamana Rusaliilor au drept scop petrecerea spiritelor mortilor, in lumea de dincolo. Aceasta se face prin pomeni, jocuri, petreceri, dansuri, descantece, unul din jocurile specifice fiind Jocul Calusarilor.
“In ziua de Rusalii nu se lucreaza absolut nimica; altfel te iau Rusaliile.” (Credinte si superstitii – A. Gorovei)
Pentru a se feri de Rusalii, care in toata aceasta saptamana, dar mai ales in noaptea dinspre sambata spre Duminica Pogorarii Sfantului Duh, erau deosebit de periculoase, provocand vatamari fizice si psihice, oamenii puneau pelin, usturoi si alte plante care protejeaza impotriva duhurilor rele, la usi si la ferestre, nu scoteau nici un lucru afara din casa, nu plecau la drum, nu intrau in padure, ocoleau rascrucile de drumuri si nu se suiau in copaci, evitau sa se scalde in apa.