Henri Marie Coanda (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician si inginer roman, pionier al aviatiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reactie si descoperitor al efectului care ii poarta numele.

Biografie
Henri Coanda s-a nascut la Bucuresti la 7 iunie 1886, fiind al doilea copil al unei familii numeroase. Tatal lui fusese generalul Constantin Coanda, fost profesor de matematici la Şcoala nationala de poduri si sosele din Bucuresti si fost prim-ministru al Romaniei pentru o scurta perioada de timp in 1918. Mama sa, Aida Danet, a fost fiica medicului francez Gustave Danet, originar din Bretania.
Înca din copilarie viitorul inginer si fizician era fascinat de miracolul vantului, dupa isi va si aminti mai tarziu.
Henri Coanda a fost mai intai elev al Şcolii Petrache Poenaru din Bucuresti, apoi al Liceului Sf. Sava (1896) unde a urmat primele 3 clase, dupa care, la 13 ani, a fost trimis de tatal sau, care voia sa-l indrume spre cariera militara, la Liceul Militar din Iasi (1899). Termina liceul in 1903 primind gradul de sergent major si isi continua studiile la Şcoala de ofiteri de artilerie, geniu si marina din Bucuresti.
Detasat la un regiment de artilerie de camp din Germania (1904), este trimis la Technische Hochschule (Universitatea Technica) din Berlin-Charlottenburg. Pasionat de probleme tehnice si mai ales de tehnica aviaticii, in 1905 Coanda construieste un avion-racheta pentru armata romana. Între 1907-1908 a urmat de asemenea cursuri universitare in Belgia, la Liège, si la Institutul tehnic Montefiore. În 1908 se intoarce in tara si e incadrat ofiter activ in Regimentul 2 de artilerie. Datorita firii sale si spiritului inventiv care nu se impacau cu disciplina militara, el a cerut si obtinut aprobarea de a parasi armata, dupa care, profitand de libertatea recastigata, a intreprins o lunga calatorie cu automobilul pe ruta Isfahan - Teheran - Tibet. La intoarcere pleaca in Franta si se inscrie la Şcoala superioara de aeronautica si constructii, nou infiintata la Paris (1909), al carei absolvent devine in anul urmator (1910), ca sef al primei promotii de ingineri aeronautici.
Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel si savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat sa obtina aprobarile necesare, Henri Coanda a efectuat experimentele aerodinamice prealabile si a construit in atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni primul avion cu propulsie reactiva (de fapt un avion cu reactie, fara elice, numit conventional Coanda-1910) pe care l-a prezentat la al doilea Salon international aeronautic de la Paris (1910).
În timpul unei incercari de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de langa Paris, aparatul pilotat de Henri Coanda a scapat de sub control din cauza lipsei lui de experienta, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare si a luat foc. Din fericire, Coanda a fost proiectat din avion inaintea impactului, alegandu-se doar cu spaima si cateva contuzii minore pe fata si pe maini. Pentru o perioada de timp, Coanda a abandonat experimentele datorita lipsei de interes din partea publicului si savantilor vremii.

Între 1911-1914 Henri Coanda a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviatie din Bristol, Anglia si a construit avioane cu elice de mare performanta, de conceptie proprie. În urmatorii ani se intoarce in Franta, unde a construit un avion de recunoastere (1916) foarte apreciat in epoca, prima sanie-automobil propulsata de un motor cu reactie, primul tren aerodinamic din lume si altele. În 1934 obtine un brevet de inventie francez pentru Procedeu si dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce patrunde intr-un alt fluid, care se refera la fenomenul numit astazi efect Coanda, constand in devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex, fenomen observat prima oara de el in 1910, cu prilejul probarii motorului cu care era echipat avionul sau cu reactie. Aceasta descoperire l-a condus la importante cercetari aplicative privind hipersustentatia aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet si altele.
Henri Coanda revine definitiv in tara in 1969 ca director al Institutului de creatie stiintifica si tehnica (INCREST), iar in anul urmator, 1970, devine membru al Adademiei Romane. Henri Coanda moare la Bucuresti, pe data de 25 noiembrie 1972, la varsta de 86 de ani.
Inventii si descoperiri
Avionul cu reactie al lui Coanda (realizat in 1910) - Coanda-1910. Platforma mobila pentru experimente aerodinamice. Dispozitivul era montat pe un tren, iar experimentele se desfasurau in miscare, la o viteza de 90 km/h, pe linia Paris-Saint Quentin. Astfel a putut face determinari cantitative aeronautice, folosind un tunel de vant cu fum, o balanta aerodinamica si o camera fotografica speciala, de conceptie proprie. Datorita acestor experimente a stabilit un profil de aripa functional pentru viitoarele sale avioane.
1911: În Reims, Henri Coanda prezinta un avion dublu motor cu o singura elice.
1911-1914: În calitatea sa de director tehnic al Uzinelor Bristol, Henri Coanda proiecteaza cateva avioane "clasice" (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coanda. În 1912 unul dintre ele castiga premiul intai la Concursul international al aviatiei militare din Anglia.
1914-1916: Henri Coanda lucreaza la Dalauney-Belleville Airplanes in Saint Denis. Aici proiecteaza trei tipuri de aeronave, dintre care cel mai cunoscut este Coanda-1916, cu doua elici apropiate de coada aparatului. Coanda-1916 este asemanator cu avionul de transport Caravelle, la proiectarea caruia de fapt a si participat.
Inventia unui nou material de constructie, beton-lemnul, folosit pentru decoratiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iasi, ridicat in 1926, decorat in totalitate cu materialul lui H. Coanda)
1926: În Romania, Henri Coanda pune la punct un dispozitiv de detectie a lichidelor in sol. E folosit in prospectarea petrolifera.
În Golful Persic inventatorul roman construieste un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul marii.
Efectul Coanda. Primele observatii le face cu ocazia studierii primului avion cu reactie din lume, Coanda 1910. Dupa ce avionul decola, Henri Coanda observa ca flacarile si gazul incandescent iesite din reactoare tindeau a ramane pe langa fuzelaj. Abia dupa peste 20 de ani de studii ale lui si altor savanti, inginerul roman a formulat principiul din spatele asa-numitului efect Coanda, numit astfel de profesorul Albert Metral.

Alte realizari:
- a inventat pusca fara recul
- a creat lentila erodina (pe baza "efectului Coanda" adica a deviatiei jetului fluid in apropierea unui perete convex)
- a creat avionul cu doua motoare
- a creat tancurile de combustibil din beton
- a creat casele prefabricate (medalia de aur in Padua "pentru inventarea constructiilor in configuratie multicelulara", 1930)
- a creat instalatia solara pentru desalinizarea apei de mare
- a creat "beton-bois" - un material special pentru constructii si ornamente (folosit de arhitectul I.A. Berindei la decorarea interiorului Palatului Justitiei din Iasi, 1925)
Henri Marie Coanda (n. 7 iunie 1886 - d. 25 noiembrie 1972) a fost un academician si inginer roman, pionier al aviatiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reactie si descoperitor al efectului care ii poarta numele.