Avându-şi izvoarele în partea vestică a Culmii Breaza, din Podişul Someşan, pârâul Poiana îşi poartă apele spre sud, vărsându-se în Someş în dreptul comunei Gâlgău. La circa 6 km de la izvoare, pârâul Poiana străbate Culmea Dăbâceni-Baba, formând, pe o lungime de 3,2 km, un spectaculos sector de chei. Culmea Dăbâceni-Baba constituie un anticlinal dezvoltat între Valea Someşului şi Coştila, un afluent al pârâului Poiana.

Dezvoltate pe cursul mijlociu al pârâului Poiana, între satele Baba şi Poiana Blenchii, Cheile Babei (3,2 km lungime) reprezintă cel mai impunător sector de chei din partea nordică a Podişului Someşan.

Avându-şi izvoarele în partea vestică a Culmii Breaza, din Podişul Someşan, pârâul Poiana îşi poartă apele spre sud, vărsându-se în Someş în dreptul comunei Gâlgău. La circa 6 km de la izvoare, pârâul Poiana străbate Culmea Dăbâceni-Baba, formând, pe o lungime de 3,2 km, un spectaculos sector de chei.

Culmea Dăbâceni-Baba constituie un anticlinal dezvoltat între Valea Someşului şi Coştila, un afluent al pârâului Poiana.În zona Cheilor Babei se observă o cutare dublă a anticlinalului Dăbâceni-Baba, care determină existenţa unui sinclinal slab schiţat în zona centrală, cu altitudini ce depăşesc uşor 500 m. Versanţii Cheilor Babei, destul de abrupţi, se ridică la o altitudine relativă de 80-100m.

În zona centrală a cheilor, pârâul Poiana primeşte ca afluent torentul Vâlceaua Dracului, care are aspectul unui canion, cu o lungime de 300 m. La partea superioară a versanţilor se dezvoltă pâlcuri de pădure de gorun, separate de pajişti secundare cu caracter stepic. Microclimatul este răcoros şi umed, ceea ce favorizează, în timpul iernii, producerea poleiului, care afectează circulaţia pe şoseaua ce străbate cheile.