Spartacus a fost conducătorul celei de-a III-a răscoale a sclavilor (74 î.Hr. - 71 î.Hr.), care a avut loc în Italia. A fost un gladiator roman de origine tracă.

Viața de gladiator

Spartacus a fost conducătorul răscoalei sclavilor din Republica Romană în anul 73 î.Hr.. Născut în Tracia în jurul anului 109 î.Hr., dintr-o familie de păstori aparținând tribului Maedi, a luptat în rândurile soldaților romani,dar în cele din urmă, a fost prins și vândut ca sclav. Acesta este dus la școala de gladiatori a lui Batiatus din Capua, devenind un mare gladiator. Acolo se îndrăgostește de soția lui Lucius Cornelius Sulla Felix, numită Valeria, dar nu se căsătorește cu ea, relația rămânând ascunsă.

Răscoala sclavilor

Hotărând să devină liber, Spartacus evadează împreuna cu cei 70 de tovarăși din școala de gladiatori din Capua, organizând la scurt timp o armată care număra 40.000 de oameni, ajungând apoi la 70.000 de oameni. Acesta a dat mai multe lupte împotriva romanilor împreună cu alți 3 sclavi,Gannicus Crixus și Oinomanus, zdrobind 4 legiuni, învingându-l pe generalul Publius Varinus. Dorind să ajungă în Sicilia și să o elibereze de dominația romană, acesta convinge niște pirați să-l treacă în Sicilia, dar aceștia îl înșală, pegatesc un atentat asupra lui Spartacus cu ajutorul soldatilor romani și pleacă în zorii zilei.

Crassus și Spartacus

Un nou general roman, avea de gând să-l prindă pe Spartacus, însuși Crassus. Crassus a hotărât să-i taie calea lui Spartacus, închizând fâșia îngustă de pământ, ce separă Marea Ionică de Marea Tireniană, în apropierea istmului Catanzaro, cu un șanț adânc și cu întărituri. Din nou Spartacus s-a dovedit isteț: a umplut șanțul cu trupurile celor uciși și cu cadravele cailor morți și a trecut. Au ajuns la Brundisium, dar o parte dintre sclavi, conduși de Castus și Gannicus, au plecat. O luptă grea îi aștepta, ne spune Plutarh. După mai multe înfrângeri contra sclavilor, în cele din urmă o uriașă armată romană i-a înconjurat pe sclavi, fiind uciși 13.000 dintre ei, printre care Crixus și Oinomanus.

Moartea

Trupele generalilor Pompei și Lucullus au învins sclavii. Nereușind să treacă în Sicilia, rănit și înfruntând ploaia de săgeți, cu ultimele sale forțe ucide 2 centurioni și încearcă să-l ucidă pe Crassus, dar blocat de soldați, este ucis în cele din urmă în luptă, în anul 71 î.Hr. Ceilalți 6.000 de sclavi care au supraviețuit au fost crucificați pe drumul de la Capua din Roma (Via Appia). Pentru istoricii romani, Spartacus a rămas cel mai mare dușman al Romei după Hannibal și cel mai bun gladiator roman.