1. Ingrijiri in cazul intepaturilor de insecte

Primele masuri

Intepaturile insectelor provoaca de obicei umflaturi minore, roseata, durere si mancarimi. Aceste reactii slabe pot dura de la cateva ore la cateva zile iar tratamentul la domiciul consta in indepartarea simptomelor cauzate de intepaturile de insecta.
Dupa intepatura, acea persoana ar trebui sa se indeparteze de insecta. Albinele alerteaza alte albine si acestea devin mai susceptibile sa intepe. E bine sa se ramana cat mai calm si tacut posibil deoarece miscarea ajuta la imprastierea veninului in circulatia sangvina.

Daca acul ramane in piele e bine sa fie indepartat dupa maxim 30 secunde. Daca se intarzie cu scoaterea acului e probabil sa creasca doza de venin primita. Acul poate fi scos cu degetul printr-o strangere rapida sau cu ajutorul unui cutit sau a unei carti de credit. De asemenea acul poate fi scos cu ajutorul unei bucati de leucoplast aplicate pe locul intepaturii care va fi extrasa brusc. Este bine sa se evite scoaterea acului cu pensa sau cu degetele deoarece aceasta ar putea mari cantitatea de venin din circulatie.

Daca intepatura este la nivelul membrelor, membrul trebuie tinut cat mai jos pentru a incetini imprastierea veninului. Daca dupa cateva ore umflatura persista membrul intepat poate fi ridicat pentru a reduce umflatura.

Combaterea durerii, edemului si pruritului

Se aplica o punga cu gheata pe locul intepaturii pentru 15-20 minute timp de 6 ore. Daca nu se poate folosi gheata, pentru racirea locului, se poate folosi un material textil umed care va fi tinut pana la 6 ore pe locul intepaturii. Gheata nu va fi aplicata direct pe piele ci va fi folosita o bariera reprezentata de un material textile subtire pentru a evita arsurile. Dupa 6 ore daca dispare umflatura zona intepaturii se poate incalzi pentru cresterea confortului.
Se poate administra un medicament eliberat fara prescriptie medicala pentru durere, umflatura si mancarime.

Un antihistaminic administrat oral, cum ar fi Benadryl sau Clor-Trimeton poate anula aceste simptome. Antihistaminicele nu trebuie administrate copiilor sub un an fara stricta supraveghere medicala.
Pentru ameliorarea durerii poate fi folosit un spray anestetic local ce contine benzocaina. Daca pielea reactioneaza alergic la spray folosirea acestuia trebuie oprita.

Crema cu hidrocortizon sau lotiunea cu calamina poate reduce roseata si mancarimea. Crema cu hidrocortizon nu trebuie folosita la copii fara acordul medicului.

De retinut!

Cand se folosesc medicamente ce nu necesita prescriptie medicala este indicata citirea cu atentie si respectarea indicatiilor de pe etichete si prospecte. Gravidele sau femeile care incearca sa ramana insarcinate trebuie sa consulte medicul inainte de a lua orice medicament. Aspirina nu este indicata persoanelor sub 20 de ani din cauza riscului aparitiei sindromului lui Reye.

2. Prim ajutor si tratament in caz de inec

Tratament la domiciliu

Scopul tratamentului consta in salvarea victimei si inceperea suportului vital de baza. In cazul unui pacient aproape inecat, cu cat este salvat mai rapid si inceputa resuscitarea cardio-pulmonara, cu atat sansele se supravietuire cresc. Este importanta asigurarea sigurantei salvatorului.

Masuri pentru salvarea unei victime cazuta in apa

- aruncarea unei funii cu un capat de prindere
- folosirea unui bat lung
- aducerea unei barci langa victima si remorcarea pana la mal. A nu se incerca mutarea victimei in barca deoarece exista riscul de a rasturnare a barcii. Apa prea rece poate impiedica victima de a apuca obiecte sau a ajunge la ele pentru a se salva.
- se poate incerca salvarea prin inot pana la victima numai in cazul in care salvatorul este antrenat pentru asa ceva. A nu se incerca acest lucru daca salvatorul nu se simte in stare. Se poate ineca impreuna cu victima.
- daca se incearca o salvare in apa, se recomanda apropierea prin spatele victimei si incercarea de linistire a acesteia. Daca victima este foarte speriata, poate trage salvatorul in apa.
- se recomanda trecerea unui brat pe sub barbia victimei si mentinerea capului la suprafata apei; in cazul in care se suspicioneaza leziune de coloana cervicala, capul-gatul si trunchiul se vor tine in linie dreapta.
- cea mai buna optiune o constituie deplasarea victimei prin plasarea ei pe o scandura.

Masuri de salvare in cazul caderii in apa printr-o ruptura de gheata

- este interzisa deplasarea pe gheata pentru a incerca salvarea victimei
- aruncarea unei funii sau a unui bat pentru a scoate victima afara si deplasarea pe gheata pe burta pentru repartizarea greutatii
- evitarea incercarii de catarare pe marginile ghetii deoarece acest lucru va duce la o noua ruptura a ghetii
- daca victima este inconstienta, se va lega o funie de incheietura mainii salvatorului, se fixeaza celalalt capat si apoi deplasarea acestuia de burta pentru a ajunge la victima
- o alta tehnica consta in formarea unui lant din oameni, fiecare contribuind la salvarea victimei.

Primul ajutor in cazul unei victime aproape inecate

- Primul ajutor in cazul unei victime aproape inecata consta in administrarea de oxigen la nivel pulmonar, fara a agrava o potentiala leziune de coloana cervicala
- Daca victima nu respira, se va incepe imediat respiratia gura-la-gura; aceasta include si respiratia gura la gura efectuata in apa
- in timpul deplasarii catre mal a victimei se va asigura ventilatia la fiecare 5 secunde
- in cazul in care caile respiratorii sunt obstruate, se va efectua manevra Heimlich pentru dezobstructie, prin plasarea degetelor in forma de pumn la nivelul stomacului victimei si crearea unei presiuni la nivel abdominal; manevra se efectueaza pana la dezobstructia cailor aeriene
- compresiile toracice sunt dificil de efectuat in apa in cazul in care nu exista o suprafata plana, ele se vor efectua cand aceasta este disponibila
- odata ajunsi la mal, se va reevalua respiratia si circulatia pacientului (pulsul si bataile cardiace). In cazul in care pacientul prezinta respiratie si circulatie normale fara a exista suspiciune de leziune a coloanei cervicale, se va plasa pacientul in pozitie de siguranta (intins pe burta, bratele intinse la nivelul umerilor si indoite, capul intr-o parte si piciorul de aceeasi parte indoit in unghi drept de la nivelul bazinului) pentru a mentine caile aeriene libere si a asigura drenajul apei inghitite. Daca pacientul nu respira, se va incepe resuscitarea cardio-pulmonara (respiratie gura la gura si compresii toracice) pana la sosirea salvarii sau pana persoana incepe sa respire.
- prevenirea hipotermiei prin indepartarea hainelor ude si invelirea in paturi calde
- supravegherea pacientului pana la sosirea personalului medical autorizat.

3. Muscatura de animale

Muscaturile provocate de animale, sunt periculoase atat prin leziunile tisulare pe care le antreneaza, cat si prinriscul unor infectii grave, dintre care cele mai cunoscute sunt rabia (turbarea) sau tetanosul.

Primul ajutor:

- se curata si dezinfecteaza tegumentele din jurul plagii
- se curata si dezinfecteaza plaga (rana), punandu-se sub un jet de apa rece
- se aplica comprese sterile
- victima trebuie sa se prezinte la o unitate medicala, pentru examinarea si pansarea plagii si pentru vaccinare antitetanica sau antirabica, daca este cazul.

De retinut!

Uneori muscatura poate determina leziuni tisulare importante, cum ar fi lezarea unui vas de sange important cu hemoragie consecutiva, ruptura musculara etc. In astfel de cazuri masurile de prim ajutor se vor adapta la leziunile produse: oprirea hemoragiei, transportul de urgenta la spital si, daca este cazul, resuscitare cardio-respiratorie.

4. Muscatura veninoasa

O atentie deosebita trebuie acordata in cazul muscaturilor veninoase, care pot fi produse de serpi, scorpioni, paianjeni etc., cand leziunile tisulare locale sunt nesemnificative fata de riscul pe care-l prezinta difuzia veninului (toxinelor) in circulatia sangvina.
De aceea in astfel de cazuri:
- in cazul muscaturii de sarpe, deasupra muscaturii (la radacina membrului) se va aplica un garou, pentru a impiedica raspandirea veninului in restul corpului
- in cazul muscaturii de scorpion sau paianjen se va aplica un garou la radacina membrului iar peste zona intepata se va pune o punga cu gheata (ceva rece)
- si se transporta victima de urgenta la spital.
In cazul turistilor care urmeaza sa calatoreasca intr-o zona a carei fauna specifica cuprinde scorpioni, paianjeni sau serpi veninosi, acestia ar trebui sa aiba asupra lor un antidot specific (ser antivenin).

5. Inteparea cu spini, aschii si alte obiecte ascutite

In cazul inteparii pielii in spini, aschii sau alte obiecte mici si ascutite, acestea determina de obicei plagi mici, dar obiectul ascutit sau fragmente din acesta pot ramane infipte in piele.

Primul ajutor:

- curatarea zonei din jurul intepaturii, prin spalare cu apa si sapun
- extragerea obiectului ascutit cu ajutorul unei pensete sau cu ajutorul unui ac steril, cu care se indeparteaza usor pielea din jur pana ce se descopera capatul corpului strain ramas in piele, care se extrage apoi cu penseta; daca nu poate fi scos, solicitati ajutor medical
- dupa indepartarea corpului strain din piele, leziunea se trateaza ca orice plaga: se dezinfecteaza cu dezinfectanti slabi (apa oxigenata, rivanol) si apoi se panseaza cu comprese sterile
- deoarece de cele mai multe ori corpul strain nu este unul steril, exista riscul unei infectii, leziunea se urmareste cateva zile si daca in zilele urmatoare apar semne de infectie (inflamatie, durere, puroi) consultati medicul.

6. Lipotimia (lesinul)

Lipotimia reprezinta pierderea reversibila a constientei de scurta durata (secunde-minute). Apare de obicei printr-un mecanism reflex, ca urmare a scaderii oxigenarii cerebrale, in conditiile stationarii prelungite in ortostatism, in aglomeratie, incaperi aglomerate si neaerisite; mai poate aparea in conditii de stres psihic sau fizic, in suprasolicitari, insolatii, hipoglicemii etc.
Aceasta stare este reversibila spontan chiar si fara nici un ajutor din exterior. Atitudinea in fata unei persoane care lesina este urmatoarea:
- daca este posibil, victima va fi prinsa in brate, pentru a nu se lovi in cadere
- se va aseza culcat, cu fata in sus si cu capul intr-o parte
- se vor ridica membrele inferioare mai sus decat trunchiul
- se stropeste victima cu apa rece pe fata
- se supravegheaza pana ce-si recapata constienta sau daca aceasta stare se prelungeste se solicita ajutorul medical de urgenta.

7. Hipoglicemia

Hipoglicemia reprezinta scaderea concentratiei de glucoza in sange, sub un anumit nivel. Poate apare in conditiile lipsei aportului alimentar sau a unui efort fizic intens, a abuzului de alcool, dar cel mai frecvent apare la pacientii diabetici ca urmare a unei doze prea mari de insulina in raport cu aportul lor alimentar.
Semnele unei hipoglicemii sunt:
- agitatie, tremuraturi, transpiratii, senzatie de foame
- in formele severe poate apare confuzie, tulburari de comportament, convulsii, pierderea starii de constienta pana la coma hipoglicemica.

Primul ajutor:

- recunoasterea semnelor hipoglicemiei si evaluarea functiilor vitale
- la o persoana constienta i se va oferi repede ceva dulce: o lingurita de zahar, o bomboana, suc dulce etc.
- nu i se va oferi nimic sa bea sau sa manance unei persoane inconstiente: se va solicita ajutor medical de urgenta (112)
- daca functiile vitale sunt absente se vor incepe manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.

8. Convulsii

Convulsiile reprezinta contractii involuntare ale musculaturii corpului; ele pot afecta intreaga musculatura - convulsii generalizate sau numai o parte din musculatura - convulsii focale. Apar ca urmare a unor descarcari electrice bruste si anormale la nivelul creierului. Desi convulsiile sunt caracteristice epilepsiei, ele pot apare si in alte situatii:
- convulsiile febrile la copii in primii 3-5 ani, in contextul unor pusee febrile
- tulburari metabolice: hipoglicemie, tulburari hidroelectrolitice, encefalopatia hepatica sau uremica
- traumatisme cerebrale
- intoxicatii cu: stricnina, insecticide organofosforice, alcool etc.

Primul ajutor:

- se va incerca evitarea producerii unui traumatism in cadere: se va incerca prinderea victimei sau indepartarea unor obstacole de care s-ar putea lovi
- se intoarce daca este posibil victima in pozitie de siguranta (pe o parte) si se solicita ajutor medical.

9. Criza de astm bronsic

Astmul bronsic este o boala cronica caracterizata printr-o hiperreactivitate a cailor respiratorii la diversi stimuli; in functie de mecanismul declansator poate fi astm bronsic extrinsec (alergic) sau astm bronsic intrinsec (infectios). Bolnavii care sufera de astm bronsic pot avea de la perioade complet asimptomatice pana la simptome severe zilnice.

O criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:

- simptomele care anunta o criza: rinoree, stranut, cefalee, lacrimare, tuse seaca iritativa
- apare dispnee, tuse seaca iritativa, agitatie, transpiratii - care trezesc bolnavul din somn
- dispneea devine paroxistica, expirul suierator (whhezing), bolnavul sta in sezut sau in fata geamului (nu sta culcat), este agitat, cianotic
- la sfasitul crizei tusea devine productiva cu expectoratie alba-vascoasa, aerata si apare poliurie (urineaza mult).
- dureaza approximativ 1-2 ore.

Atitudinea in timpul unei crize de astm bronsic:

- eliminarea factorului declansator daca este vorba despre unul alergic
- administrarea medicatiei antiasmatice, cu durata scurta de actiune (spray, aerosol).
Bolnavii astmatici au un plan terapeutic stabilit impreuna cu medicul lor curant, care cuprinde atat tratamentul de fond (administrat zilnic) cat si tratamentul necesar in timpul unei crize de astm bronsic.
Daca criza dureaza mai mult de 1-2 ore, daca simptomele nu cedeaza la medicatia antiasmatica sau daca starea bolnavului se agraveaza, apare bradicardie, hipotensiune, cianoza, astenie marcata trebuie solicitat ajutor medical de urgenta.

10. Infarctul miocardic

Infarctul reprezinta necroza unei portiuni din muschiul inimii, ca urmare a ischemiei prelungite, ce se produce prin scaderea fluxului de sange ce iriga muschiul inimii. Aceasta se datoreaza fie unui spasm la nivelul arterelor coronare fie datorita obstruarii lumenului unei ramuri a arterelor coronare.
Simptomul caracteristic este durerea toracica de intensitate mare, aparuta de obicei la efort dar nu numai, cu caracter de constrictie, gheara, apasare, cu durata de peste 30 minute, care poate iradia la baza gatului, in umar sau in membrul superior stang, insotita de transpiratii si anxietate.
Cand apar astfel de simptome, mai ales daca nu cedeaza la repaus sau dupa administrarea de nitroglicerina sublingual, trebuie avut in vedere un posibil infarct miocardic.