Un nou studiu, care a avut la baza analiza ADN-ului romilor care au migrat in Romania in urma cu peste o mie de ani, arata ca ciuma neagra a modificat semnificativ genomul uman.

De altfel, acesta este si motivul pentru care europenii au supravietuit acestei bacterii, informeaza lefigaro.fr, citat de Mediafax.

Ciuma neagra si-a lasat propria marca in genomul uman, favorizand indivizii purtatori ai unei anumite secvente genetice, se arata intr-un studiu realizat de o echipa internationala de cercetatori si publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences. (PNAS).

Raspandindu-se in Europa pe drumul matasii, prin Geneva, apoi Marsilia, in 1347, ciuma neagra a ucis o treime din populatia de atunci a Europei in mai putin de cinci ani. “Moartea neagra”, cum a fost numita, a terorizat populatia, care vedea in aceasta boala mana diavolului, a evreilor sau a leprosilor. Boala era insa provocata de o bacterie – Yersinia pestis – si numai indivizii cei mai rezistenti scapau cu viata.

“Bolile infectioase, precum ciuma si holera, au modelat genomul nostru de-a lungul secolelor, favorizand anumiti indivizi”, a explicat Norbert Gualde, specialist in imunologie la Universitatea Bordeaux-II. Aceasta selectie naturala ramane dificil de caracterizat, pentru ca exista o varietate mare de agenti patogeni, depinzand si de epoci si de variatii genetice.

Autorii noului studiu au gasit o metoda de a retrasa impactul ciumei negre asupra ADN-ului europenilor, luand ca model romii instalati in Romania. Potrivit acestui studiu, acestia au parasit nordul Indiei in secolul al XI-lea si s-au amestecat foarte putin cu populatia romaneasca in epoca. Romii si europenii din Romania, spun cercetatorii, posedau astfel caracteristici genetice distincte in perioada pandemiei.

Specialistii au analizat modul in care au evoluat genomurile, in cazul a trei populatii actuale: romanii de origine europeana, romanii de origine indiana, dar si un grup de 500 de indivizi din nordul Indiei. Ei au descoperit ca, la 1000 de ani dupa ce s-au separat, cele doua grupuri de romi aveau acelasi patrimoniu genetic, cu exceptia unui numar de circa 20 de gene care nu exista decat la romii si europenii din Romania.

Localizate pe cromozomul 4, trei dintre acestea sunt in mod particular interesante, pentru ca produc receptori membranari, TLR, care se fixeaza pe bacteriile patogene si declanseaza o reactie imunitara. Testand reactivitatea receptorilor pe Yersinia pestis, cercetatorii au constatat ca secventa genetica identificata de ei era cea mai eficace.

Favorizand supravietuirea indivizilor purtatori ai acestei secvente genetice, ciuma neagra a exercitat o presiune puternica de selectie asupra genomului europenilor in toate regiunile atinse de pandemie. Ipoteza este sustinuta de faptul ca populatiile indiene, chineze si africane – care nu au fost niciodata expuse unei pandemii de ciuma atat de violente – nu sunt purtatoare ale acestei secvente genetice.

Pentru a confirma aceasta idee, “va trebui sa ne asiguram ca aceste observatii nu au fost cauzate nici de amestecarea romilor cu europenii, nici de alte maladii infectioase”, a spus Lluis Quintana-Murci, genetician de la Centrul National de cercetare stiintifica (Le Centre national de la recherche scientifique) si de la Institutul Pasteur din Franta.

Abordarea noului studiu este originala si indrazneata si se inscrie pe o cale care va permite, poate, intr-o zi vindecarea grupurilor de indivizi in functie de genomurile lor, mai spun specialistii.

Sursa stirileprotv.ro