Cercetătorii au observat pe Planeta Roşie dovezi ale existenţei unor lacuri, unde ar fi putut exista bacterii sau alte forme de viaţă.
Pe versanţii vulcanului marţian Arsia Mons, în urmă cu aproximativ 210 milioane de ani, exista gheaţă şi probabil şi lacuri, unde ar fi putut trăi bacterii.
Gheaţa s-ar fi topit în urma erupţiei vulcanului, care este de două ori mai înalt ca Muntele Everest. Apa astfel rezultată ar fi umplut lacuri unde puteau exista forme de viaţă.
Deşi aceste lacuri ar fi fost acoperite cu un strat de gheaţă, ele conţinut apă lichidă, precizează Kat Scanlon, de la Universitatea Brown din New York.

Cantitatea de apă ar fi fost destul de multă şi fenomenul a avut loc relativ recent, în perioada în care pe Terra trăiau dinozaurii.
Roboţii care explorează planeta Marte, printre care şi Curiosity, au cercetat până acum regiuni geologice mult mai vechi, de aproximativ 2 miliarde de ani.
Arsia Mons, una din cele mai tinere zone ale planetei, are urme similare celor din Dry Valleys din Antarctica, unde se observă semne ale retragerii gheţarilor.
Datele furnizate de sonda spaţială Mars Reconnaissance Orbiter au arătat urme ale curgerii lavei pe pantele vulcanului şi ale topirii gheţarilor.
Potrivit calculelor făcute de Scanlon, lacurile marţiene formate astfel conţineau aproximativ 40 de kilometri cubi de apă.
Aceste lacuri ar fi putut rezista sute sau chiar mii de ani, timp suficient pentru apariţia unor forme de viaţă primitive.