Thrillerul SF are premiera în cinematografele noastre pe 1 august

S-a discutat mult despre faptul că ființele umane nu-și folosesc decât un foarte mic procent din capacitatea cerebrală. Secole întregi s-a speculat ce s-ar putea întâmpla dacă omenirea ar putea trece de această limită. Și ce s-ar întâmpla cu conștiința noastră și cu noile abilități dacă fiecare regiune ar fi activă? Dacă fiecare dintre cele 86 de miliarde de neuroni dintr-un creier uman ar funcționa simultan? Am deveni supraoameni?

În povestea lui Besson, Lucy (Scarlett Johansson), este o studentă fără griji care trăiește în Taiwan și care e păcălită de iubitul ei să livreze o servietă unui om de afaceri. Dar, înainte ca ea să înțeleagă în ce a intrat, e luată ostatică de Mr. Jang (Choi Min Sik, din Oldboy, Lady Vengeance).

Când acești interlopi extrem de periculoși îi introduc în stomac un pachet plin cu o substanță de sinteză foarte puternică și care ar ucide-o dacă pachetul i s-ar sparge în interior, teroarea ei se transformă în disperare. E trimisă, alături de alți câțiva cărăuși la fel de speriați, pe un aeroport cu obiectivul ca fiecare să zboare în altă parte a lumii ca să ducă la destinație prețioasele droguri.

Pachetul se sparge și substanța e eliberată accidental în organismul lui Lucy, și, din acel moment, capacitatea ei cerebrală începe să înainteze spre cote ininmaginabile și pur ipotetice până atunci. Pe măsură ce Lucy încearcă să înțeleagă schimbările incredibile prin care trece, ea începe să simtă totul în jurul ei: spațiul, aerulm vibrațiile, oameniim chiar și gravitația, și să dezvolte abilități supraomenești precum telepatia, telechinezia, cunoaștere profundă și preluarea controlului asupra materiei.

În timp ce acea substanță îi trezește și îi deschide fiecare colțișor latent al minții ei, ea pornește într-o călătorie înspre celălalt capăt al lumii ca să-i ceară ajutorul profesorului Samuel Norman (Freeman), care, prin cercetările sale de zeci de ani asupra potențialului creierului uman, putea fi singura persoană care ar ști ce o așteaptă pe Lucy.

Lucy e ajutată de căpitanul de poliție francez Pierre Del Rio (Amr Waked, din Syriana, House of Saddam), care va ajunge să fie dispus să-și dea viața pentru a o proteja pe tânăra cu puteri incredibile. Urmărită de cei care o răpiseră și care ar ucide pe oricine pentru a ajunge să extragă din corpul femeii care a devenit acum cel mai mare adversar al lor, Lucy începe să schimbe regulile și să se transforme într-un războinic evoluat dincolo de logica umană.

Știința și ficțiunea se unesc în Lucy

Capacitatea creierului uman a intrigat dintotdeauna oamenii de știință. Nu se știe cu precizie procentul pe care îl folosim. Pornind de la această idee, Luc Besson a imaginat povestea noului său film: și-a închipuit cum ar fi să putem accesa cele mai profunde zone ale creierului, întrebându-se, în același timp, cum ne-ar afecta aceasta înțelegerea vieții și rolul nostru pe această lume. S-a întrebat: "Oare am avea mai mult control asupra noastră înșine și asupra celorlalți?"
Besson era interesat ca protagonista să fie o fată normală care să dezvolte abilități supraumane mentale și fizice când creierul îi este descătușat.

Producătoare Virginie Besson-Silla, care a mai lucrat cu Besson la trei din filmele sale precedente -The Family, The Lady și The Extraordinary Adventures of Adèle Blanc-Sec— spune că acesta avea ideea de vreo zece ani, dar atunci nu era pregătit și a preferat s-o lase să se maturizeze.

Deși Besson știa că ideea de a avea o poveste despre creșterea capacității cerebrale era material perfect pentur un thriller de acțiune, s-a axat, totuși, pe partea științifică: “După ce am discutat cu niște cercetători, am fost uimit de cele aflate: despre cancer, despre celule, despre faptul că avem sute de miliarde de celule care comunică una cu cealaltă. Se pare că fiecare celulă trimite în jur de 1000 de semnale pe secundă. Internetul e nimic comparabil cu acest fapt. Mi-a luat niște ani să găsesc echilibrul corect dintre ceea ce e real și ce e fantezie."

Pătrunzând și mai departe în acel concept, Besson a luat legătura cu cercetători de marcă, printre care se numără și Yves Agid, care e confondator al Institutului pentru studiul creierului și al măduvii spinării, cu sediul la spitalul Pitié-Salpêtrière din Paris, și în care Besson este și el membru fondator. Agid își amintește discuția pe care a avut-o cu Besson despre o poveste care era o combinație de fapte reale și cu ficțiunea: „Luc mi-a vorbit despre scenariu, care mi s-a părut extraordinar, dar am fost nevoit să-l ghidez cu unele fapte științifice, ceea ce nu a fost prea greu într-un final, pentru că pricepe totul extrem de repede”.

Pe măsură ce neurologul îl ghida pe Besson în traseul sinuos dintre realitatea teoretică și imaginație, a început și el să vadă că există similarități între creativitatea de care dă dovadă un cineast și abilitățile de care are nevoie un om de știință: „În film mi s-a părut splendid că sunt date reale. De exemplu, Lucy trebuie să facă față numărului de celule activate în creierul ei, numărului de semnale produse de o celulă într-o secundă, etc. Folosindu-se de aceste cifre, Luc dă naștere unei dinamici fascinante pe măsură ce filmul înaintează. Sigur că povestea devine tot mai ficțională, dar filmul este robust, și de aceea crezi ce vezi. Te prinde pentru că e bazat într-o mare măsură pe realitate”.

Besson spune că s-a documentat mult pentru a scrie această poveste: „E o combinație de factori care fac posibil ce vezi pe ecran. Drogul nu e, de fapt, un drog, ci o substanță produsă natural de femeile gravide în săptămâna a șasea de sarcină, numită CPH4. Mi-a venit ideea aceasta, iar unii doctori cu care am discutat mi-au spus că nu e complet ilogic. La un anumit moment, când ți se mărește capacitatea cerebrală, dacă poți accesa 20 la sută din creier, atunci poți ajunge și la 30 la sută, și tot așa. E efectul de domino. Lucy își colonizează propriul creier, și nu se poate opri. Nu vrea să se oprească, de fapt, și nici măcar nu știe ce să facă cu aceste superputeri”.

Prima nouă femeie din lume: renașterea lui Lucy

Având o tradiție în crearea personajelor feminine de neuitat în filmele sale, Besson căuta și de această dată o actriță care să fie credibilă atât când e vulnerabilă, cât și atunci când are superputeri. Împreună cu producătoarea sa, Besson a luat legătura cu Johansson, care avea experiență atât cu filme intimiste, precum Lost in Translation sau Her, cât și cu filme de acțiune de mare buget, precum Iron Man 2, The Avengers sau Captain America: The Winter Soldier.

Besson a fost impresionat de disciplina actriței. Explică cât de precisă și profesională a fost încă de la bun început: „Când ne-am întâlnit prima dată, Scarlett citise deja scenariul, și mi-a plăcut cum mi-a vorbit despre el. Era entuziasmată exact din motivul care trebuia, și anume, povestea. Mi-a fost de ajuns și am înțeles că ea era cea pe care o căutam”.

Johansson povestește că a fost interesată să dea viață acestui personaj mai ales pentru că se afla într-o fază de tranziție în viață atunci când facem cunoștință cu ea. Încearcă să-și dea seama cine e și se gândește că e timpul să-și îndrepte viața pe drumul cel bun. Actrița a fost atrasă nu numai de scenariu, ci și de viziunea lui Besson: „Filmul pune niște întrebări existențiale complexe. Mi-ar fi fost greu să-mi imaginez scenariul devenind film fără viziunea lui Luc. Orice mi-am imaginat eu pălea în fața felului în care vedea Luc acest proiect”.


Deși recunoaște că la început a fost puțin mirată de structura nonlineară a scenariului, și-a dat seama că se poate încrede în regizor. Fiind deja familiarizată cu filmele lui Besson, a lăsat ezitările deoparte și a semnat ca să intre în proiect.

Besson a creat o metodă care să o ajute pe actriță să-și intre în rol: „Pentru fiecare 10 procente scriam într-un tabel la ce nivel de cunoaștere și de abilități ajunsese. Așa că, în fiecare dimineață, Scarlett se uita la tabel și știa ce fel de fată trebuia să joace. Dacă te uiți la Lucy cea de la început și la Lucy de la final, vezi că nu au mai nimic în comun. Când a venit pe platou, Scarlett a fost excepțională. Puteam să-i cer orice, și ea accepta. Era mereu dispusă să încerce”.


Actrița recunoaște că cea mai dificilă parte a fost aceea să evite să interpreteze rolul lui Lucy monoton și plat, căci, atunci când drogul își face efectul, Lucy își pierde ideile preconcepute și nu mai are nicio opinie, nu-l mai poate aprecia pe cel din fața ei.

De la evoluție la revoluție

Pe măsură ce abilitățile ei continuă să evolueze, Lucy pleacă să-l caute pe profesorul Samuel Norman, un expert în creierul uman, ca să o ajute să înțeleagă ce se întâmplă cu ea. Imediat după ce substanța îi intră în organism, ea descoperă că poate să învețe chineza într-o oră, sau să controleze spațiul și timpul. Realizatorii se consideră extrem de norocoși că l-au putut coopta în proiect pe Morgan Freeman, laureat cu Oscar, pentru rolul celebrului neurolog ale cărui cercetări de o viață se centraseră pe studiul modului în care noi accesăm informația înmagazinată în creierul nostru.

Pentru că Freeman e pasionat de știință, și mai ales de capacitățile minții umane, actorul a fost o alegere firească. Besson spune: „Morgan Freeman este profesorul suprem din două motive: e fascinat de teoria pe care o propunem în film, și nu știam asta înainte de a ne întâlni pentru acest proiect, și pentru că e un actor extraordinar de bun, crezi orice ți-ar spune.

Freeman a fost și el entuziasmat să se alăture distribuției: „Profesorul Norman scrie de ani de zile despre capacitățile creierului uman. Dă conferințe peste tot în lume, și acum e la Sorbona, în Paris, acolo unde Lucy vrea să-l întâlnească, iar el e flatat când aceasta îi spune că a citit absolut tot ce a scris până acum”.

Pentru rolul șefului mafiot Mr. Jang a fost cooptat actorul sud coreean Choi Min Sik. Besson a vrut să creeze un dușman cu adevărat periculos, pe măsura mașinăriei de luptă care devine Lucy după ce creierul i se descătușează din ce în ce mai mult.

Cu toate că actorul sud coreean, cunoscut mai ales pentru rolul din filmul-cult Oldboy, nu vorbește deloc englezaz sau franceza, Besson era convins că e actorul perfect pentru acel rol: „A fost amuzant că am discutat prin intermediul limbajului corporal. Eu jucam scena, iar el îmi arăta cum o juca el. La început comunicam aproape ca maimuțele!”.

Cu toate acestea, Besson nu are decât cuvinte de laudă la adresa actorului: „Sunt fascinat de Choi. E unul din cei mai mari actori pe care i-am cunoscut vreodată; e pur și simplu adorabil și drăguț”.

Lucy e, de fapt, primul film internațional în care Min Sik a acceptat să joace, iar producătoarea Besson-Silla spune că i-a laut ceva timp să-l convingă. La început, Min Sik a fost flatat că Besson îl dorea în filmul său, apoi, încetul cu încetul, a fost convins că e potrivit pentru rolul în care regizorul dorea să-l distribuie: “Când eram mai tânăr, mă uitam la toate fimele lui Luc. Au fost o mare sursă de inspirație pentru mine. Așa că acum mi-am spus că sunt fericit că l-am întâlnit personal pe acest mare regizor. Am acceptat mai ales pentru că eram curios cum era să lucrezi cu el pe platou”.

Polițistul francez care-i devine aliat și protector lui Lucy, Pierre Del Rio, e interpretat de actorul egiptean Amr Waked, care a fost entuziasmat când agentul lui l-a sunat să-i spună că Luc Besson dorea să-i ofere un rol, așadar, a acceptat fără să ezite.

Distribuția aleasă reflectă interesul lui Besson de a avea diversitate formată din culturi diferite: Scarlett Johansson, e caucasian, Morgan Freeman, e afro-american, Min Sik Choi, e coreean, iar Amr Waked, care e originar din Egypt”.

Locuri de filmare

Filmări în Taiwan
Besson a scris prima versiune a scenariului pentru Lucy acum 10 ani, și a plasat acțiunea la Taipei, în Taiwan. Fusese acolo în 1994 cu ocazia turneului promoțional pentru The Fifth Element și îi plăcuseră oamenii și spiritul orașului.

Când a venit timpul să se înceapă producția filmului, realizatorii au vizitat mai multe orașe asiatice, dar, într-un final, tot Taipei a fost ales, din motive atât logistice, cât și de buget: “E amuzant că am stat în același hotel ca acum 20 de ani. Nu cred că puteam găsi o locație de filmare mai bună ca Taipei.”

În Taiwan există tradiția de a se spune rugăciuni și de a se da ofrande la începutul oricărei filmări. Producătoarea Besson – Silla își amintește această experiență: “În prima zi, pe platou am găsit o masă aranjată cu mâncare și băuturi. Am întrebat de ce se află acea masă în mijlocul decorurilor și mi s-a răspuns că e pentru îmbunarea spiritelor. A fost o experiență deosebită.”

La Paris
După Taiwan, Lucy ajunge la Paris, locul unde au fost filmate cele mai dificile scene de acțiune. S-a filmat pe Rue de Rivoli, chiar lângă muzeul Louvre, în grădinile Tuileries, la Sorbona, la spitalul militar Val-de-Grâce, unde sunt tratați militari de rang înalt, precum și în târgul de vechituri.
Scenele de urmăriri cu mașinile din Place de Concorde, precum și cele din târgul de vechituri au fost cu adevărat pline de adrenalină, căci erau oameni pe stradă, locurile erau strâmte, totul trebuia ținut sub control până la ce mai mic detaliu.

Cité du Cinéma
În Franța, Besson a mai filmat la un studiou nou de lângă Paris, Cité du Cinéma, acolo unde s-au mai filmat și alte filme de acțiune precum 3 Days to Kill, The Family, Taken 2 și The Hundred-Foot Journey.

Acolo au fost recreate interioarele –camera de hotel, părți din Universitatea Sorbona, căci, în acest ultim caz, nu era posibil să distrugi încăperi vechi de sute de ani cu gloanțe și explozii. Besson spune amuzat: „Sorbona e un lăcaș al cunoașterii, iar eu am abandonat școala de tânăr pentru a face filme, iar acum am venit să distrug acea întruchipare supremă a inteligenței și cunoașterii umane”.

Efectele speciale și sunetul

Deși în Lucy Besson a ales să nu mai facă apel la atât de multe efecte speciale precum a făcut-o în filmele sale anterioare, totuși, există o cantitate suficientă de efecte și aici. Au fost trase peste 1000 de cadre cu efecte speciale, realizate de experții de renume internațional de la Industrial Light & Magic (ILM), din Presidio, San Francisco.

Cel care a condus echipa responsabilă cu efectele speciale vizuale este Nicholas Brooks, care a primit un Oscar pentru What Dreams May Come și, mai recent, a lucrat la Now You See Me.

Besson spune: „Aceasta e Mecca efectelor vizuale. Dl. Lucas e un maestru. Așa că am mers la ei, ei au citit scenariul și s-au declarat interesați. A fost o plăcere reală să lucrăm cu ei la acest film pentru că sunt la fel de amabili, precum sunt de buni. Mie îmi place să împărtășesc idei, iar acolo era plin de tineri care veneau la mine cu ideile lor. Îmi place să ascult ideile altora și, dacă le consider mai bune decât ale mele, le pun în practică. Aici a fost un efort de echipă, și rezultatul a fost excelent”.

Sunetul a fost realizat la Skywalker Sound, iar Shannon J. Mills a supervizat editarea sunetului, dar și sound desgin-ul. Mills este deținătoarea unora din cele mai importante premii din domeniu: patru premii MPSE Golden Reel cel mai bun monatj de sunet la Avatar, Cars, Atlantis: The Lost Empire și Titanic.

Cu ajutorul lui Mills, precum și al editorilor de sunet Guillaume Bouchateau și a dublu laureatului cu Oscar, David Parker, care are în portofoliu filme precum The Bourne Ultimatum sau The English Patient), Lucy are un design al sunetului cu totul special.

Cei care au creat coloana sonoră sunt Eric Serra, laureat cu premii César, și Damon Albarn (Blur și Gorillaz). Cel din urmă a compus special pentru film o piesă intitulată “Sister Rust”, o baladă frumoasă, melodică, ce încheie filmul.